Distanță: 19km Diferență de nivel: 900m Durată: 5 ore/8 ore cu pauze
Ora 5:00 am. Beep-beep-beep! Am deschis timid ușa cortului și ochii încă împăienjeniți au devenit imediat clari la splendoarea priveliștii de care am avut parte. Din păcate timpul nu a fost prietenul meu. Nu am putut să admir prea mult pentru că a trebuit să împachetăm repede tot echipamentul. Francezii deja plecaseră când ne-am trezit noi. Am văzut unul dintre cele mai frumoase răsărituri la 2000m în răcoarea unei dimineți liniștite și fără să greșesc cea mai frumoasă noapte pe care am petrecut-o în munți. Am pornit hotărâți pentru că azi urma să trecem în Elveția și să lăsăm în spate văile glaciare și crestele impunătoare. Ne-am uitat pe hartă și ne-a arătat că urma o coborâre până la altitudinea de 1700m, după care din nou urcare destul de susținută. Fiindcă deja eram la 2000m am fi vrut să continuăm tot pe la această altitudine, dar traseul oficial ne-a coborât și am ajuns la un loc de cazare numit Chalet Val Ferret. Aici este ideal de stat pentru cei care vor să facă o oprire între Courmayeur (Italia) - La Fouly (Elveția). Nu am văzut locuri de stat cu cortul, doar camere de închiriat. Această cazare apare și pe site-ul oficial al rutei Tour du Mont Blanc, de aici și explicația pentru care a trebuit să “bifăm” acest punct. Ne-am oprit măcar să ne încărcăm sticlele cu apă pentru că era un izvor în curtea acestui refugiu.
Cel mai frumos răsărit
Alimentare cu apă la Chalet Val Ferret
Am pornit la drum urcând din nou până la altitudinea de 2062 m unde am luat micul dejun în stil italian la Rifugio Elena. Am mulțumit pentru o pauză bine meritată și pentru ceai/cafea alături de două Cannoli cu vanilie și ciocolată. Am fost primii turiști ajunși așa că am avut privilegiul să ne alegem ce locuri am dorit noi de pe terasă. Oricum, eram înconjurați din toate părțile numai de ghețari și versanți abrupți așa că oriunde te simțeai de parcă ai fi prins loc la lojă. Încet încet au început și lojele să se aglomereze așa că am decis să eliberăm locurile ca să se bucure și alții de spectacolul muntelui. Noi ne-am luat rucsacii și am pornit pentru că mai aveam elevație de câștigat până la granița cu Elveția. Urcarea a fost destul de provocatoare. Pe de-o parte era destul de abrupt și trebuia să avem grijă pe unde călcăm. Au fost câteva porțiuni expuse, dar nimic de îngrijorat și pe de altă parte aș fi vrut să mă uit în jurul meu să nu pierd nimic. Așa că profitam de pauzele pe care le luam să îmi trag sufletul și le spuneam ochilor să întipărească bine pe retină fiecare colțișor de rai pe care îl traversam.
Mic dejun italian - Rifugio Elena
Aproape de graniță cu ultimele puteri
La revedere creste ascuțite italiene
După fiecare curbă spuneam că dincolo este vârful și ajung pe graniță. Vedeam că ceasul îmi spune altceva, dar speram de data asta să se înșele și să i se facă rău de la altitudine ca să greșească. Nu! Ceasul a rămas fidel și mi-a arătat altitudinea bună de fiecare dată astfel că, după câteva curbe, a apărut și Fata Morgana. Am văzut vârful și cei 100m pe care îi mai aveam mi s-au părut de parcă toate masele de aer și-au dat întâlnire fix pe traseul meu. Aveam vânt din față și înaintam destul de greu. După aproximativ 20 de minute atingeam Col de Ferret (2537m) și îmi împleteam părul ca să pot cânta și eu ca Heidi: Holalaidi, holalaidi!.
Col de Ferret (2537m) - Italia / Elveția (un vânt tare supărat aici - vezi prima poza, abia îmi țineam echilibrul
Bumbăcăriță
Sat elvețian
Imediat ce a început coborârea și am trecut în Elveția, vântul a încetat și peisajul s-a schimbat complet. Pajiștile alpine au devenit line, crestele ascuțite s-au rotunjit și ghețarii s-au topit. Coborârea a fost în mare parte prin golul alpin, am trecut pe lângă câteva refugii și apoi am dat de asfaltul dur până în La Fouly la 1610m. Aici campingul este chiar în oraș așa că ne-am putut opri la un supermarket să ne cumpărăm ce aveam nevoie. Vă recomand o băutură răcoritoare elvețiană din mere, Rivella. La puțin timp după ce am ajuns, s-a pornit o ploaie torențială. Noi apucasem să ne montăm corturile, să ne facem duș și tocmai ne pregăteam de masă. A fost perfect pentru că eram la adăpost în locurile amenajate pentru servirea mesei, deci am putut mulțumi lui Dumnezeu pentru încă o zi în care ploaia ne-a ocolit și tot timpul cât am fost pe traseu a fost vreme însorită. Aceasta a fost ziua a cincea.
Peisaj diferit în Elveția comparativ cu Italia
Creste alpine mult mai domoale
La Fouly - Elveția
Campingul La Fouly este foarte mare și are de toate: dușuri cu apă caldă, spălătorie, toalete, spații amenajate pentru servirea mesei, spații pentru board games, încărcarea telefoanelor, adăpostirea în caz de ploaie, un mic magazin, wifi (bătea mai mult în zona recepției).
Celebrul suc de mere Rivella
Harta Campingului - La Fouly