A doua zi dimineața, am făcut o omletă, am băut o cafea (Samuel, că eu nu tolerez cofeina), am strâns cortul, ne-am pregătit rucsacii și am pornit la drum. Intrarea în traseu nu este marcată, dar este chiar pe lângă pârtia de ski. Se vede poteca. Este o zi destul de lungă și solicitantă. Am întâlnit vreo trei puncte de unde ne-am putut umple sticlele cu apă. Prima parte este doar prin pădure, apoi urmează o porțiune cu asfalt pentru că se trece prin sate (dar asta nu înseamnă plat, sunt sate cu diferență de nivel :D), iar ultima parte chiar daca este solicitantă este cea mai frumoasă. Se merge numai prin pădure, este umbră, liniște, se aude doar sunetul râului care ne-a însoțit până când am ajuns în Les Contamines - Montjoie. Nici nu îți dai seama când ai ajuns în acest orășel. Se urcă la un moment dat niște trepte în pădure și ai ieșit la strada. Parcă ai trece printr-un portal: cu un picior în pădure și un picior în oraș. De aici ne-am făcut cumpărăturile și apoi am luat un autobuz local care ne-a dus în campingul Le Pontet. Sunt cam trei kilometri de mers pe asfalt/șosea. Pentru genunchi și picioare este chinuitor să mergi cu bocancii de munte pe asfalt deoarece au talpa rigidă. Noi am preferat să luam acest autobuz trei kilometri până în camping.